Keter: coroana și voința

Keter înseamnă „coroană” și are ca idee centrală voința: ceea ce vrei și urmărești prin faptele tale. În Cabala, o învățătură despre felul în care se exprimă infinitul, adică ceea ce nu are limite, Keter ocupă primul loc dintre cele zece însușiri numite sefirot. Acestea sunt așezate în Arborele Vieții, o alcătuire care arată legătura dintre ele. Pentru tine, punctul de plecare este simplu: să vezi ce vrei și cum se vede această voință în viața ta.

Keter se află la mijlocul Arborelui Vieții. Cele trei coloane ale acestuia arată feluri diferite de a acționa: dreapta extinde și dă, stânga limitează și reține, iar mijlocul le echilibrează. Echilibrul înseamnă aici să faci loc atât deschiderii, cât și limitelor. În munca ta, această idee se vede când urmărești ceea ce vrei să faci, dar ții seama și de unde te oprești. Nu este doar pornirea de a face mai mult, ci și locul pe care îl dai măsurii.

În iubire, aceeași legătură dintre voință și echilibru se vede în ceea ce alegi să oferi și în limitele pe care le păstrezi. Îți exprimi dorințele, dar faci loc și dorințelor celuilalt. A da și a te opri nu se exclud. Sunt cele două laturi între care cauți echilibrul în felul în care îți trăiești legătura cu omul iubit, prin gesturi și alegeri de fiecare zi.

În obiceiuri, voința se vede în faptele pe care alegi să le repeți. În alegeri, o recunoști când legi ceea ce faci de ceea ce vrei. Mijlocul aduce împreună deschiderea și limita, fără să înlăture vreuna dintre ele. Keter nu este legat de nicio zi a săptămânii. Ideea sa rămâne coroana și voința, privite alături de echilibrul adus de locul din mijloc.